Viaţa mea este un drum cu sens unic şi oprirea interzisă!
2009-11-26 13:55:12
De curând am adoptat o nouă filozofie de viaţă şi anume cea din titlu. Ce vreau să zic prin această filozofie? Drumul pe care am ales să-l urmez nu are cale de întoarcere, şi pe acest drum nu există străduţe laterale pe care să pot ieşi. Indiferent de consecinţe voi merge până la capăt. Pe cât sună de ciudat pe atât de interesant se anunţă. Sunt convins că va fi un drum plin de urcuşuri şi coborâşuri, dar tot atât de convins sunt că voi ajunge la destinaţie. De ce sunt atât de sigur? Pentru că are sens unic şi nu există cale de ieşire, deci indiferent de câte obstacole şi blocaje voi întâlni de-a lungul drumului, voi ajunge la capăt.

Ce am vrut să zic prin oprire interzisă? Am zis că degeaba e cu sens unic şi fără cale de ieşire, dacă te poţi opri la mijlocul lui… Astfel, prin această completare, şansele de a ajunge la destinaţie cresc cu 1000%.

Acum să fac o paralelă cu legislaţia rutieră, pentru a sublinia un lucru: imobilizarea vehiculului pentru îmbarcare şi debarcare de persoane nu este considerată oprire. Ce înseamnă asta în filozofia mea? Înseamnă că mă voi opri din drumul meu doar pentru a lua sau a lăsa persoane din viaţa mea. Am nevoie să-mi fie alături doar persoane care pot ţine pasul cu mine şi doar acelea care îmi împărtăşesc viziunea; celelate categorii vor coborî rând pe rând din viaţa mea şi eu nu voi face nimic special pentru aceasta deoarece vor renunţa ele singure.

Aşadar, dacă tu simţi că ai o viziune ca a mea, te aştept să te îmbarci în viaţa mea. “Portiera” e deschisă pentru oricine…

De unde vine inspiraţia?
2009-10-23 21:57:06
Te-ai întrebat vreoadată ce-i aia inspiraţie şi de unde vine ea? Ţi s-a întâmplat vreodată să ai o idee geniala care să te umple de fericire? Ţi s-a întâmplat vreodată să faci o anumită chestie mai mult în mod involuntar şi apoi să afirmi: Uite ce inspirat(ă) am fost ! ? De unde crezi tu că vine inspiraţia? Şi ce crezi că este ea de fapt?

Dacă analizăm un pic termenul vedem că acesta conţine şi răspunsul : inspiraţie, conţine in şi spirat[a,ie], cel din urmă derivat din spirit. Deci de unde vine inspiraţia ? Din spirit! Care spirit? Care este spiritul pe care îl ai tu? Mintea? Trupul? Sau sufletul? Eu zic că sufletul este spiritul din fiecare om, şi orice faptă negândită, orice moment de geniu, orice considerăm noi inspiraţie vine de acolo. Este o exteriorizare a sufletului, atât de rapidă, încât mintea cu toate filtrele prejudecăţilor, nu poate cenzura aceste momente de inspiraţie. De acolo, din suflet, vin marile idei şi marile creaţii. Nu mă crezi? Ascultă-ţi sentimentele, ascultă-ţi sufletul şi vei vedea tu insuţi că aşa este…

Vreme este să te naşti şi vreme să mori
2009-10-23 22:09:46
“Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.
Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ceea ce ai sădit.
Vreme este să raneşti şi vreme să tămăduieşti; vreme este să dărâmi şi vreme să zideşti.
Vreme este să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să danţuieşti.
Vreme este să arunci pietre şi vreme să le strângi; vreme este să îmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişare.
Vreme este să agoniseşti şi vreme să prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci.
Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti.
Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace.
Care este folosul celui ce lucrează întru osteneala pe care o ia asupra-şi?
Am văzut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca să se zbuciume.
Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi vesnicia, dar fără ca omul să poată itnţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.” (Ec.3,1-11)

Sunt coincidențele simple coincidențe?
2010-01-27 22:52:23
Aceasta este o întrebare mă frământă de mult timp. În interiorul meu aveam senzația că unele întâmplări au prea multe semnificații pentru a fi doar niște coincidențe. Ei bine de curând am citit o carte care mi-a clarificat toate trăirile mele interioare legate de acest fenomen. Cartea în cauză se numește “Nimic nu este întâmplător” și este scrisă de Robert H. Hopcke, psihoterapeut america. Această carte exemplifică întâmplări sincronistice prin povești reale de viață. E plăcută la lectură si chiar ți-o recomand.

<< Sincronicitate >> este termenul introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidențe stranii pe care toți le trăim uneori, acele serii de evenimente neobișnuite care ne transformă în personajele unei povești misterioase și pline de sens – povestea vieții noastre.

Inițial, când m-am gândit să scriu acest articol voiam să prezint câteva din poveștile spuse de Hopcke, însă am zis că cel mai bine ar fi să prezint întâmplări sincronistice din viața mea, acele întâmplări la care m-am gândit zile și săptămâni întregi.

Ei bine, hai să începem. Întâmplările nu vor fi prezentate într-o ordine cornologică, ci mă voi baza pe memoria afectivă și fluxul conștiinței.

Prima întâmplare pe care o voi relata este una care a avut un impact destul de mare asupra mea. În apropierea paștelui anului 2008 plănuiam o vizită la o prietenă foarte bună din Buzău. Această vizită urma să aibă loc după o mini-excursie în Suceava. Înainte de a pleca la drum spre Suceava, am vorbit cu prietena mea și mai mult sub formă de glumă, pentru a sublinia faptul că voi ajunge la ea, am zis că: Nimic nu mă poate opri să ajung la tine, decât un accident de mașină. Am râs am glumit pe tema asta și am plecat la drum. Am parcurs drumul Iași – Suceava fără absolut nici un incident și bineîțeles că uitasem de afirmația mea, însă, însă ce crezi că s-a întâmplat la intrarea în Suceava? Surprize … Surprize … Un șofer care circula în spatele meu a rămas fără frâni și a intrat cu putere în mine. ACCIDENT de mașină. Impactul a fost atât de puternic încât să-mi strice toate planurile și să îmi anulez vizita mea la Buzău. Oare o fi o simplă coincidență? Până la acea dată nu mai avusesem nici un accident  de mașină (aveam permisul doar de câteva luni…), iar după acea dată nu am mai avut nici un accident de mașină.

Interesantă povestea nu? Și pe mine m-a captivat. Ține povestea de mai sus în minte exindem un pic cadrul. Imediat după sfârșitul anului școlar (2007-2008) am participat la un concurs de software educațional în localitatea Bran din județul Brașov (Brașov este orașul meu natal). Pe parcursul acestui concurs am cunoscut o fată cu care am legat o relație specială, la întrebarea de unde ești ce crezi că mi-a răspuns? Surpriză : Buzău! Interesant nu? Acum aveam un alt motiv să fac o vizită în acel oraș…și am făcut nu una…ci până în ziua de azi am ajuns la 4. Precizez că persoana cunoscută la Bran, a avut un rol foarte important în viața mea. Oare să fie doar o coincidență că accidentul m-a impiedicat să merg de Paște la Buzău și m-a făcut să merg în vară? Te las pe tine să apreciezi…

Aceasta a fost prima experiență sincronistică. Acum urmează altă serie, la fel de importantă pentru mine. Undeva în toamna aceluiași an 2008, am cunoscut o fată într-un mijloc de transport în comun. Modul în care ne-am cunoscut prefer să nu-l fac public, dar nici nu are prea mare importanță. Au urmat apoi câteva ieșiri în oraș și cam atât. Comunicarea a fost foarte slabă după această serie de întâlniri. Între timp eu îmi schimbasem telefonul și din cauza unei defecțiuni pierdusem foarte multe numere din agendă, inclusiv numărul acestei fete. După mult timp, prin primăvară mă întâlnesc aparent întâmplător, din cauză că afară ploua nu luasem mijlocul de transport pe care îl luam în mod obișnuit pentru a ajunge acasă ci l-am luat pe primul care a venit. Am fost nevoit să cobor în stația X pentru a schimba transportul. În stația X am dat peste respectiva fată. Până aici nimic ieșit din comun. Ai un pic de răbdare. Ne-am urcat amândoi în același mijloc de transport, am schimbat câteva vorbe…apoi la 2 stații ea a coborât. Eu am continuat călătoria. Plăcut surprins de întâlnirea cu această fată am zis să amân dusul acasă și să ma relaxez servind o cafea într-un local pe care nu prea îl frecventam. Când am terminat cafeaua și mă pregăteam să ies, ghici cine intră? Exact. Aceeași fată, însă din păcate era însoțită de mama ei, și din nou am schimbat câteva vorbe și ne-am despărțit. În autobuz spre casă mă gândeam că mi-a făcut plăcere să o revăd, și îmi părea rău că nu i-am cerut numărul de telefon…dar nu mă mai puteam întoarce. Mă resemnasem cu gândul că poate nu o voi mai revedea vreodată, neavând nici un contact al ei. În acel moment îmi sună telefonul: sms. Am rămas mut de uimire. Era un mesaj de la acea fată…De atunci păstrăm o relație de amiciție foarte frumoasă. Ce zici a fost o simplă coincidență ?

O altă întâmplare sincronistică mi-a salvat viața. În vara anului trecut am mers cu un prieten să mâncăm la un restaurant chinezesc. Eram cu mașina. Inițial am parcat pe interzis să vedem dacă sunt locuri în restaurant. Am intrat am ocupat o masă, iar eu am zis că ma duc să mut mașina într-un loc unde este permisă parcarea.  Ieșirea de pe terasa restaurantului dădea direct în strada principală. În momentul în care să încep traversarea am scăpat cheile mașinii din mână, până le-am recuperat a durat 2-3 secunde. Acest interval a fost suficient să-mi salveze viața. În acest interval de timp prin locul prin care eu trebuia să traversez a trecut un autoturism cu o viteza de peste 100km/h .  A fost o simplă coincidență că am scăpat cheile?

Acestea sunt doar trei din toate întâmplările sincronistice prin care am trecut. Sunt mult mai multe, dar astea reflectă cel mai bine. Unele întâmplări mai minore din punctul meu de vedere, dar poate că le consider minore că mi se întâmplă mai des, și cu siguranță că și ție ți s-a întâmplat așa ceva. Vorbesc de acele situații când vreau să sun pe cineva și respectivul îmi răspunde: Sergiu, în momentul ăstă vroiam să te sun și suna ocupat pentru că tu mă sunai pe mine. Sau când vrei să trmiți un sms cuiva, nu apuci de terminat de scris și vine un sms la acel cineva. Sau când pur și simplu te gândești la cineva și ori te întâlnești cu el întâmplător, ori primești un telefon de el, ori suni tu și respectivul e surprins că tocmai ce se gândea la tine. Ce zici oare acestea sunt simple coincidențe?

Fiecare dintre noi are în viață astfel de întâmplări și e important să nu le ignorăm ci să vedem semnificația lor. Deja am scris mai mult decât de obicei însă a fost mult de povestit.

Dar totuși nu mă pot abține să nu relatez cea mai recentă întâmplare sincronistică. Am finalizat de lecturat cartea lui Hopcke, și am intrat să îmi verific mailul. Am găsit o cerere de prietenie de pe un site de socializare. Primul lucru pe care l-am făcut e să ma uit la cunoștințele comune, și am văzut o persoană care este foarte importantă pentru mine și pe care o respect foarte mult. Apoi m-am uiat la localitatea de unde era persoana respectivă și era o localitate foarte dragă mie și cu multe semnificații. Apoi din pagină în pagină am intrat pe blogul persoanei în cauză și am descoperit că avem foarte multe în comun. Toate acestea m-au convis să iau legătura cu respectiva persoană. După o discuție de ore bune mi-am dat seama că este o persoană pe care o căutam de mult și cu care voi avea o colaborare foarte bună. Mai mult decât atât, ambii am simțit senzația că ne-am cunoaște de foarte mult timp și acum doar ne-am reîntâlnit. Toate acestea să fie doar o coincidență?

Te las să reflectezi asupra subiectului, și te invit să lași un comentariu cu păreri legate de ceea ce am scris eu, sau să-mi spui propriile tale întâmplări sincronistice.

Ai un vis? Protejează-l! Împlineşte-l!
2009-10-23 21:39:12
Sunt sigur că fiecare dintre noi are măcar un vis, pe care vrea să-l îndeplinească. Nu ţi s-a întamplat niciodată să visezi ceva măreţ, şi când ai povestit cuiva apropiat te-a descurajat spunându-ţi că e imposibil? E un fenomen prin care toţi trecem. Nu lăsa pe nimeni să iţi spună că nu poţi face ceva. Nu-i asculta când te descurajează. Oamenii, când nu pot face ceva, spun şi altora că nu pot face acel lucru. Ai un vis? PROTEJEAZĂ-l. Nu spune niciodată că nu poţi, spune că poţi şi apoi încearcă, iar dacă cumva nu reuşeşti nu e pentru că nu poţi, e pentru că nu eşti antrenat, suficient de pregătit, nu ţi-ai dezvoltat suficient abilitatea de a face acel lucru. Dacă ratezi odată, nu renunţa, încearcă iar şi iar şi iar până reuşeşti. Vei reuşi cu siguranţă. Greşeşte fără frică, greşeala face parte din succes, greşeala face parte din procesul de descoperire, greşeala te ajută să te descoperi, fă greşeli, învaţă din ele şi nu le repeta. Fă altele şi mergi înainte. Nu te opri. Vizualizează în fiecare zi visul pe care îl ai, doreşte cu adevărat să-l împlineşti şi acţionează. Dacă tu crezi că un nebun în acel vis, nu asculta ce zice x sau y, pur şi simplu nu asculta. Fă ceea ce simţi tu că trebuie să faci şi împlineşte acel vis. Nimic nu e imposibil. Iar dacă cineva mă contrazice, acel cineva nu a trecut prin suficiente încercări de a realiza ceea ce susţine că e imposibil, sau a abandonat undeva pe drum. Dacă tu crezi că poţi face ceva, atunci poţi, şi daca iţi doreşti să faci ceva, vei face.

Nu mai sta, FĂ CEVA!
2009-10-28 18:16:30
Stau în fiecare zi şi mă uit la cei din jurul şi aud, “Aş vrea să fac asta…”,  “Mi-ar place să fiu aşa…”, Ce frumos ar fi dacă…” sau mai rău “Aş fi şi eu fericit dacă…”. STOP!!! Nu mai pune condiţii, nu mai spera, FĂ CEVA!!! Fă ceva ce îţi place, fă ceva pentru visul tău, nu mai sta şi doar visa, munceşte, învaţă, învaţă, munceşte, munceşte iar învaţă şi tot aşa până îţi îndeplineşti visul, stabileşte alt vis şi repetă paşii. Ţi se pare greu? Da! Nu zic că e uşor, nu zic că e floare la ureche, dar stabileşte-ţi o dorinţă arzătoare şi împlineşte-o, stabileşte alta şi procedează la fel, nu te opri niciodată, mergi înainte indifierent de rezultate, ai pierdut mergi înainte, ai câştigat mergi înainte, nu ţi-a ieşit cum ai vrut tu, mergi înainte, ţi-a ieşit aşa cum ai vrut tu, mergi înainte, mergi înainte, mergi înainte…

O să spui ok, dacă totul constă în stabilirea de dorinţe şi apoi muncă pentru obţinerea lor, de ce nu face toată lumea asta, de ce nu toţi au ce îşi doresc? Răspunsul e unul foarte simplu: pentru că s-au obişnuit aşa, s-au obişnuit să spere, asta e singura lor dorinţă arzătoare, să spere că va fi mai bine. Cum definim acest bine? Gîndeşte-te…Cum defineşti tu binele tău? Vrei mai mulţi bani…? Ok. Câţi? Vrei o maşină…? Ok. Care? Vrei o casă a ta? Ok. Cum vrei să arate? Doreşte-ţi lucruri concrete! Asta e foarte important, şi iar foarte important e doreşte, şi fă în fiecare zi ceva pentru ca dorinţa ta să devină realitate. Poţi chiar să-ţi faci un caiet de vise/dorinţe şi să scrii acolo ce doreşti cu adevarat să ai, să fii, să faci, şi apoi scrie în acel caiet ce-ai făcut azi pentru acea dorinţă, pentru acel vis.

Nu sta, nu aştepta să începi cu ziua de mâine, acţionează chiar în acest moment, chiar după ce termini de citit acest articol. ACŢIONEAZĂ!!! ACUM!!!

Tu ai un vis?
2009-11-27 12:07:55
Îmi place să cred că fiecare dintre noi are un vis, dar în ultima perioadă de timp am observat că nu este chiar aşa. Am observat că mulţi dintre noi au aşteptări mici, că mulţi dintre noi nu îşi valorifică câtuşi de puţin potenţialul, sau chiar mai rău nu ştiu că au un potenţial uriaş.

La întrebarea „Tu ai un vis?” am auzit multe răspunsuri prin care respondenţii demonstrau că nu îşi cunosc potenţialul şi că vor doar lucruri minore de la viaţă. Aceste răspunsuri sună cam aşa: „Visul meu este să iau permisul de conducere…”, „Visul meu este să termin facultatea…”, „Visul meu este să iau examenul X sau Y…”, „Visul meu este să duc grija zilei de mâine….” … Nu îi condamn, acestea sunt aşteptările lor de la viaţă, dar acum întreb: Doar atât? Atât să ne dorim de la viaţă? Chiar nu vrem nimic mai mult?

Eu vreau mult mai mult, eu vreau ca atunci când ajung la o vârstă înaintată şi mă uit în spate să vad fapte măreţe şi lucruri de valoare, eu vreau ca atunci când fac un rezumat al vieţii mele să scriu un întreg roman autobiografic, vreau multe de la viaţă, ţintesc sus, foarte sus şi nu îmi este teamă, de fapt această ţintă care pare foarte departe îmi dă energie de a face zi de zi câte ceva pentru a ajunge acolo. Pe acei oameni de mai sus ce îi opreşte să ţintească mai sus? Pe tine ce te opreşte să ţinteşti sus? Nu-ţi fie teamă…ţinteşte mai sus decât îţi poţi imagina, şi trage…fă ca fiecare zi pe care o trăieşti să fie un pas către visul tău măreţ. Poate primii paşi nu vor fi foarte buni, poate te vei descuraja pe drum, poate vei simţi că nu are nici un rost să ţinteşti atât de departe, dar nu renunţa imaginează-ţi că eşti deja acolo, ia-ţi doza de energie şi motivaţie, revino şi mergi mai departe…nu te opri niciodată şi nu da niciodată înapoi. Dacă totuşi vrei să faci un pas înapoi, fă-l doar pentru a-ţi lua elan să mergi înainte, dar nu te opri….

Tu ai un vis?

Care este visul tău?

Ce ai făcut azi pentru visul tău?

Îmi cer scuze faţă de cei care mă urmăreau înainte, pentru perioada de absenţă cauzată de anumite schimbări în viaţa şi în viziunea mea. Acum încă se mai lucrează la site, însă vă invit să vă abonaţi la RSS, Email, FaceBook, Twitter pentru a primi informaţii şi actualizări, şi bineînţeles să aflaţi când se relansează SergiuHriscu.com.